Ate, zeiţa deziluziei la greci, s-a născut în România, la Bacău, mai bine-zis. Deşi pare cam de registrul ocultismului, totuşi, exagerarea nu este chiar gratuită, dacă ne gândim la cât investesc românii pentru a prinde potul cel mare, la Loto 6/49. Rezist tentaţiei de a mă lansa în comentarii şi mă rezum la reamintirea unei poveşti difuzate la o televiziune de „nişă”. Industria Loto 6/49 are în spate un staff croit pe afaceri mizerabile şi cu doar o singură preocupare: aceea de a exploata ignoranţa şi lăcomia umană. Când trec două sau trei luni şi câştigul rămâne tot la gazde, atunci s-a întâmplat ceva ciudat. Cum ar fi faptul că maeştrii în spargerea codurilor informatice analizează variantele jucate. Proiectează un program complicat pe care îl supun aprobării marelui şef. Magnatul, de origine greacă, posesor al încă patru firme cu obiect de activitate similar din Franţa, Bulgaria, Anglia şi Germania decide. La următoarea extragere, banii se duc în procentele pe care le vrea măria-sa bancherul. Indiferent de cât nu ne pricepem noi la algebra combinatorie, dar tot înţelegem că nu şansa primează ci regula cupidităţii şi a nimicniciei personalităţii. Că ne trezim acum sau mâine, contează. Cel puţin pentru câteva minute, în care avem dreptul să gândim că suntem şi mai mult decât modeşti. Altfel, Ate se va bucura că o curtăm pe ea şi nicidecum pe Tyche.