Era canicului şi vremea lui TAI Vodă

Executivul s-a înţepenit în bălării. Strigă după ajutor, dar în loc de soluţii, primeşti capete de acuzare. Să zicem ceva din literatura lui Sadoveanu, cu a lui nuvelă „Zodia cancerului sau vremea Ducăi Vodă”. La momentul povestirii, apare şi secvenţa în care viaţa românilor era una de ocnă. Traversăm pe axa timpului şi înţelegem că astăzi avem acelaşi destin tragic. Dacă atunci puteam da vina pe Poartă, astăzi dăm vina pe tribună. Da, adică, locul de unde Vlădică, Emilică şi alţii ne spun franc în faţă. Pentru anul care vine, dacă vreţi să vedeţi bine, strângeţi doar cureaua lată. Că din puşcă, dăm pe dată. De-aţi vrea ore pentru lunch, noi vi le vom da din canci. Poate că suntem nerăbdători şi nu înţelegem criza. Dar să nu te uiţi la ceea ce au făcut alţii din jur, cum am gestionat anomalia, mi se pare un gest de crasă incompetenţă politică şi economică. Poate că avizaţii în comentariile economice încă mai aşteaptă pe la uşile Sfinţilor. Le zicem cum au făcut, de exemplu, ungurii. Au legiferat plata impozitului pe profiturile băncilor şi ale tranzacţiilor cu automobile. Estimările analiştilor sunt încurajatoare, mai ales când se vehiculează cifre, termene şi argumente pozitive. Pentru noi, orgoliile sunt cele ce ne întunecă minţile şi ne duc imaginaţia spre diurnele babane care se dau pe daiboj. Comentariul meu vrea ceva inedit. Să se scrie în cartea de istorie că ne-am întors la anarhism. La o altă perioadă. A canciului şi a lui TAI Vodă. Din ce dinastii se trag? A romantismului repetent şi a clasicismului ptolix.